Aprilie, 2022

Diversitatea este arta de gândi independent împreună (Malcolm Forbes)

Conform definiției date de Business Dictionary, diversitatea se referă la înțelegerea, evaluarea și acceptarea diferențelor dintre oameni care țin de vârstă, identitate de gen, orientări sexuale, abilități fizice și mentale, rase, etnii, religii și alte atribute.
De foarte multe ori diversitatea este pusă în relație cu ocupația: există chiar un management dedicat diversității, un altul denumit generic managementului „talentelor” (a integra într-o organizație tot ceea ce este mai valoros/ talentat – indiferent de proveniență și de statut. Acesta din urmă poate fi operaționalizat prin criterii legate de religie, sex, apartenență minoritară, stare de sănătate etc.
Deși managementul diversitate a căpătat amploare în ultimii ani, trebuie spus că, în urmă cu câțiva ani, diversitatea la locul de muncă era un concept rareori discutat – cel puțin în spațiul românesc. Dar DIVERSITATEA NU ESTE O MODĂ, ci o modalitate prin care societățile evolueză, se dezvoltă armonios. De exemplu, astăzi, tot mai multe companii includ în politica lor organizațională aspecte care au legătură cu Diversitatea, Incluziunea și Egalitatea de Gen. Un studiu derulat de Macromex și Aon România arată că diversitatea la locul de muncă are un impact puternic asupra implicării angajaților.
Un subiect sensibil și important pentru unii, iar pentru alții lipsit de interes, părerile referitoare la diversitate sunt împărțite. Așadar, în timp ce unii consideră că organizațiile ar trebui să aibă politici și proceduri oficiale ce vizează susținerea diversității organizaționale, pentru alții, este suficientă o simplă înțelegere verbală, stabilită prin consens la nivelul întregii companii.
Chiar dacă diversitatea este o valoare importantă într-o companie, fără incluziune, nu se implementează cu adevărat, ci va rămâne doar un deziderat. Incluziunea reprezintă implicarea activă a ideilor, cunoștințelor, perspectivelor, abordărilor și a stilului fiecărui angajat. Prin participarea și contribuția tuturor angajaților, se asigură un mediu de colaborare în care domină susținerea și respectul, valori care ajută la maximizarea performanțelor.
Ca și incluziunea, egalitatea de șanse ocupă un loc important pe lista priorităților Uniunii Europene. În anul 2010, Comisia Europeană a lansat Platforma Europeană a Cartelor Diversității. Scopul acesteia este de a sprijini dezvoltarea și schimbul de bune practici între statele membre. Platforma reunește astăzi peste 1700 de semnatari din 18 state membre, care și-au asumat principiile Cartei la nivel Național. Așadar, peste 14 milioane de angajați beneficiază deja de angajamentul voluntar al companiilor și instituțiilor semnatare în domeniul managementului diversității.
În România, Carta Diversității își propune să motiveze organizațiile semnatare să recunoască și să extindă avantajele integrării diversității în practicile organizaționale și de resurse umane. Documentul poate fi semnat, în egală măsură, de instituții publice, IMM-uri, companii, organizații non-guvernamentale, asociații patronale, asociații de afaceri, instituții academice etc. Astfel, prin semnarea și asumarea Cartei, diversitatea dobândește dimensiuni practice, devenind parte integrantă din cultura organizațională.
În concluzie, diversitatea este scopul, iar incluziunea este mijlocul prin care se ajunge la adevărata esență a diversității. Asta înseamnă mai mult decât parcurgerea clasicului program de integrare; înseamnă ca oamenii să lucreze cu adevărat împreună, să existe un mediu în care fiecare să aibă o voce și să i se asculte, să fie încurajat schimbul constructiv de idei, iar oportunitățile să poată fi fructificate de toți. „Diversitatea fără incluziune nu există“ – spun specialiștii în sociologie și psihologie. Într-adevăr, este important să creăm un cadru adecvat și să oferim un mediu incluziv, un loc unde diversitatea este mereu binevenită.
Diversitatea nu se restrânge însă la zona ocupațională, ci la întrega viață socială (în comunitate, la școală, în activitățile educative, în manifestările culturale ale unei comunității/ a populațiilor minoritare sau majoritare etc.). De altfel, cercetările arată că diversitatea gândirii este importantă pentru creativitate, sporind inovația, cu aproximativ 20%. De asemenea, permite grupurilor să identifice mai ușor riscurile, diminuându-le cu până la 30%.
De ce este mai uşor sa fim “asemanatori” si mai dificil sa fim “diferiti”? De cele mai multe ori, cel care este diferit este privit cu reticență, marginalizat, uneori chiar exclus. Invers, cei asemănători sunt acceptați. De ce? Din obișnuință, necunoaștere, prejudecăți. Și lista motivelor poate fi extinsă. Tocmai de aceea, manifestarea și promovarea diversității este madalitatea de asparge barierele dintre „asemănători” și „diferiți”. De exemplu, atunci când copii de etnie romă organizează un eveniment/ evenimente distincte în care își promovează arta, meșteșugurile, cântecele sau obiceiurile tradiționale – ei se fac cunoscuți, oamenii văd că diferențele nu sunt rele ci, din contră, oferă o altă perspectivă, o mai bună înțelegere. Astfel, acceptarea și toleranța devin accesibile, chiar firești (procesul de trecere fiind facilitat de însuși actul de manifestare a diversității).
De altfel, dialogul intercultural este cea mai buna asigurare pentru pace care elimina teza conflictelor de netrecut intre culturi si civilizaţii. Astfel este ridicată diversitatea culturală la rang de “patrimoniu comun al umanităţii” “aşa de necesară spiritului uman ca biodiversitatea în existenţa vieţii” şi face din apărarea ei un imperativ etic inseparabil de respectul faţă de persoana umană. (Declaraţia Universală UNESCO, 2001, a 31a Sesiune).

VICTOR BADOIU
Asociatia Atitudini si Alternative

*Prezentul articol se inscrie in seria activitatilor educationale dedicate ASIGURARII SUSTENABILITATII PROIECTULUI.