Copilăria și Mărtișorul

Copilăria și Mărtișorul

Mărtișorul, un obiect mic și semnificativ, legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, este dăruit femeilor și fetelor la începutul lunii martie, ca semn al sosirii primăverii, alături de flori timpurii ca ghiocelul sau brândușa.

Copilăria, vârstă mică și semnificativă, este dăruită oamenilor, ca semn timpuriu al marii bucurii care este viața.

Despre purtareamărțișorului, se știu multe practici din mai toate zonele românești: se păstrează toată luna martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer pentru belșug de fructe, se atârnă de un pom pentru îndeplinirea unei dorințe, de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, pentru a speria duhurile rele sau se poartă până la sosirea cocorilor și se aruncă în aer, pentru ca fericirea sa fie mare si înaripată ca păsările.

Despre copilărie, se știu multe, din practică sau din cărți: se trăiește frumos și fericit, prin grija părinților, cu reguli și sfaturi, prin grija pedagogilor, dar trece repede, prin grija copilului care își face datoria de a crește. Până când, mare și fericit, pleacă înaripat spre tinerețe și va face propriul cuib.

Mărțișorul trăiește cel mai bine lângă inima unei mame sau a unei bunici, legat și cu un șnur făcut din dragostea de copil sau de nepot. Odată dăruit, primește ceva din personalitatea acestora- inocența celui mic și iubirea înțeleaptă a celei mari- și devine amintire dragă, pentru toți cei care au trăit dăruirea aceasta, au citit-o sau au scris despre ea.

Copilăria, din interiorul ei, e scrisă și descrisă destul de puțin, pentru că la vârsta aceea scriitorii nu știu încă să scrie. Mai târziu, când caută subiecte, cei care aștern pe hârtie e bine să scrie despre mărțișor și copilărie, căci în obiectul acela mic și semnificativ stau ei, cu toate amintirile, așa cum în copilărie stăm toți, ca niște ființe care se fac mari și au sentimente, respect, generozitate și drag față de cei din familie.

Copilăria și mărțișorul au o viață împreună și se regăsesc în fiecare dintre noi, ca o lecție de învățat și de repetat, a iubirii și a respectului celor mici sau mari.

Să dăruim mărțișoare! Nu sunt doar obiecte mici și semnificative, suntem și noi în ele.

Tatiana Ghiță

Photo