Dincolo de multiplele abordari si definitii ale discriminarii, in sens restrictiv ea nu reprezinta altceva decat incalcarea dreptului la egalitate, acest drept fiind nerespectat, de cele mai multe, ori in scoli. Finalmente, discriminarea se bazeaza pe o prejudecata, care nu este altceva decat o idee preconceputa, gresita, pe care si-a facut-o un om despre altcineva. Ce au la baza aceste prejudecati? Este foarte simplu: ZVONURI. Ele sunt lansate de anumiti elevi.

Exista mai multe idei care pot duce la discriminare, dar cea mai des intalnita este ideea diferentelor dintre negrii si albi, numita si rasism. Rasismul poate duce la segregare rasiala, mai precis separarea si izolarea unor oameni de ceilalti. In spatiul romanesc segregarea are loc in raport cu populatiile etnice, minoritare (romi, maghiari etc.).
Un copil, la scoala, poate fi exclus din anumite activitati pentru ca este de alta religie, culoare sau de alta etnie. Principalele motive pentru care, in ziua de azi, a crescut discriminarea in randul elevilor sunt mai multe, dar cea mai des intalnita situatie este aceea cand cineva cu handicap este exclus din anumite activitati, nu-si poate exprima liber opiniile sau este exclus din anumite cercuri de prieteni.
In cazul unor prejudecati formate de catre anumiti elevi, cea mai buna solutie este comunicarea. Prin comunicare se poate stabili daca afirmatiile facute cu privire la persoana respectiva sunt adevarate sau sunt doar niste prejudecati. In cazul in care acei oameni sunt de alta religie, etnie, nationalitate sau au vreun handicap, trebuie sa li se acorde sansa de a se integra in comunitate.
Situatia copiilor rromi este una critica, majoritatea apartinand unor familii extrem de sarace. Multi dintre ei abandoneaza scoala datorita lipsurilor materiale, iar cei care continua sunt deseori discriminati fata de colegii lor: pusi in ultimele banci ale clasei, tratati cu indiferenta, sau, mai rau cateodata, agresati verbal de catre copii (uneori si de catre cadrele didactice). Educarea adultilor (a profesorilor, invatatorilor, educatorilor, personalului auxiliar) si a copiilor in spiritul tolerantei si nediscriminarii constituie o prioritate daca dorim schimbarea mentalitatilor.
Integrarea populatiei rome ar trebui dezvoltata inca de la varsta scolara. Evident, vizam un model de scoala careia ii revine ca misiune promovarea printre profesorii si elevii celorlalte nationalitati, valorile si cultura elevilor etnici. Trebuie incurajata dorinta rromilor de integrare si accentuat ca integrarea nu inseamna pierderea culturii traditionale. Teama etniei rrome de diversitatea culturala ar trebui sa fie subtil minimalizata/ daca nu chiar inlocuita. Oricum, ea ar trebui scazuta ca importanta, in detrimentul interesului mutual, realizandu-se o deschiderea catre schimbul de experiente cu ceilalti. Astfel, intelegerea mutuala va reduce riscul discriminarii si va contribui la crearea de conditii mai bune de invatatura pentru copiii rromi. Conditiile mai bune de invatare vor stimula increderea de sine a elevilor si vor contribui la reducerea abandonului scolar – o problema extrem de frecventa in societatea romaneasca, dar mai ales, cu impact asupra populatiei scolare de etnie roma.
Aparent, problematica discriminarii in mediul educational tine exclusiv de scoala, de managementul scolar (incluzand nu numai reguli si actiuni, ci si practici si cutume institutitionalizate). Dar, pe langa faptul ca aceste practici si cutume sunt deseori declarative (ci nu formalizate in actiuni concrete, integrate in cultura actorilor educationali), scoala nu este singura responsabila – ci si alte institutii (biserica, autoritati locale), organisme si asociatii, dar mai ales comunitatea – in ansamblul ei. In absenta unor actiuni conjugate, fenomenul riscă sa se generalizeze, iar mainifestarea lui, chiar si difuza/ puțin vizibilă – nu este mai puțin periculoasa (prin efectele si impactul generat). Din pacate, foarte multi elevi din ziua de azi nu pot accepta elevi diferiti... Tocmai pentru ca nu suntem uniti, aceasta societate se destrama si apare astfel in scoli si violenta, fie ea verbala sau fizica.

VICTOR BADOIU
Asociatia Atitudini si Alternative

*Prezentul articol se inscrie in seria activitatilor educationale dedicate ASIGURARII SUSTENABILITATII PROIECTULUI.